Azi noapte,a venit Toamna.Statusem seara,la taifas cu Vara.Era cald,si printre frunzele linistite,abia ,abia adia un vant cald si plictisit.O lumina rosiatica plutea deasupra,ca si cum un reflector imens ar fi luminat cerul.Pe margini,intunericul era mai adanc ca niciodata.Seara de vara autentica,cu greieri chefuind prin gradini,intr-o liniste adanca,de sfarsit de august.
Nu se vedeau stele,intre privirile mele si irisul inflacarat al stelelor,un covor gros de nori intunecati se asternuse pe ascuns.Cu cateva ore inainte,soarele dogorise gradinile,infierbantase acoperisurile si umpluse de lumina Pamantul.Stiama ca e ultima zi de vara,si poate tocmai de aceea imi tineam respiratia,incercandd sa opresc in plamani aromele ei fara seaman.
O sa-mi fie dor de tine ,Vara
Dor de rasuflarea ta albastra,
Am sa te astept in fiecare seara
Cu inima-n palma,la fereastra.




[ 26 comentarii ] ( 114 afişări )   |  legatura permanentă  |  legături similare

---

Sâmbătă şi duminică, la Costeşti (21 si 22 august 2010) s-a desfăşurat o nouă ediţie a tradiţionalei manifestări intitulate;Istorie, Natură, Cultură.
Istorie,este aici,din belsug.Dar asta nu e meritul contemporanilor.Natura,este si ea,din belsug,dar asta e meritul lui Dumnezeu.
Am putea sa avem si noi un merit la Cultura.Din pacate aici stam cel mai prost.
Mi-as fi dorit sa intalnesc Istoria,in mijlocul Naturii de la Costesti.In schimb,am intalnit tarabe cu produse chinezesti,manele la tot pasul ,multa bautura,si mult prost gust.
Intr-un colt,pipernicit,un cort al Consiliului Judetean dedicat turismului,cateva reviste vechi si multe pliante si brosuri ale pensiunilor din zona.Mai sus,cateva produse traditionale din lut,oale,cani.Si cam la asta se reduc obiceiurile si istoria.
La spectacolul de muzica populara,lumea s-a adunat cu greu.Si nici macar atunci cand artistii populari evoluau pe scena,manelel nu au incetat sa se auda de la tarabe.
In inima Daciei,mi-as fi dorit mai multa aplecare spre Istorie.


[ 36 comentarii ] ( 112 afişări )   |  legatura permanentă  |  legături similare

---

Liniste.Asta e primul cuvant care iti vine in minte,imediat ce patrunzi pe sub poarta imensa de lemn de la intrarea in Manastirea Prislop.Asta in ciuda faptului ca parcarea e plina de masini,si peste tot sunt oameni:turisti ,muti de uimire admirand frumusetle locului,maicute robotind si localnici veniti sa spuna o rugaciune.
Biserica e superba.Superba prin simplitate,rafinament si bun gust.Pereti simpli,impodobiti ici colo cu cate o icoana,si cateva fresce care tin sa aduca aminte privitorului ca au in spate cateva sute de ani.Un loc in care simti cu advarat,apropierea de Dumnezeu.
In stanga bisericii,curge un izvor.Apa e atat de rece,incat ai impresia ca zapada muntilor din apropiere,ramasa pe crestele umbrite, s-a topit si ti-a curs in cana.Legenda zpune ca de la acest izvor,ar fi baut apa,acum cinci sute de ani,Domnita Zamfira,fiica domnitorului muntean Moise Voda Basarab din Bucuresti.Vindecandu-se de boala de care suferea,dupa ce a baut apa din acest izvor,Domnita Zamfira a restaurant biserica manastirii intre anii 1564 si 1580,devenind a doaa ctitora a Manastirii Prislop,dupa Sfantul Nicodim,cela care a pus bazele manastirii intre anii 1399 si 1405.
Mai sus de biserica,pe coasta unui deal mustind de verdeata ,incadrat de brazi ,se afla cimitirul manastirii.Mormantul celui de-al treilea ctitor al manastirii,protosinghelul Arsenie Boca e inconjurat de flori.Marturisesc ca niciodata nu am vazut un mormant mai frumos.O cruce de lemn,simpla,si in spatele ei,un careu de flori.Flori,multe flori,oranduite cu gust si un mormant ingrijit,si el acoperit in intregime cu flori.O lumina nefireasca,patrunde printre brazi,mangaind crucea,totul pare dintr-o alta lume.Ai impresia ca pana si frunzele copacilor si ramurile brazilor isi tin rasuflarea,uitand sa respire.Oamenii stau pe niste bancute,in jurul mormantului,e foarta multa liniste,si ai impresia ca din linistea asta,o parte iti patrunde in trup si in suflet.
Mai sus,o carare serpuieste printre copaci,spre creasta dealului.Dincolo de creasta,dupa un coboras abrupt,se afla grota sapata in stanca in care s-a rugat acum cateva sute de ani,Sfantul Ioan de la Prislop.Douna icoane superbe,imbodobesc peretii reci si intunecati ai grotei.
O dupa amiaza de august fierbinte,una din zilele care,fara sa vrei,iti vor ramane in amintire pentru totdeauna.


[ 31 comentarii ] ( 92 afişări )   |  legatura permanentă  |  legături similare

---

Muli se întrebă de ce pe lume se întâmplă multe lucruri rele, iar Dumnezeu pe nimeni nu anuntă. Iată un exemplu din Biblie unde Dumnezeu îl anuntă pe faraonul Egiptului despre seceta si bogătia de care va avea parte în următorii ani printr-un vis, si îi trimite &i un tălmăcitor care apoi va deveni mai marele Egiptului.

Iată care a fost visul faraonului:


După doi ani, Faraon a visat un vis. I se părea că stătea lîngă rîu (Nil). Şi iată că şapte vaci frumoase la vedere şi grase la trup s-au suit din rîu, şi au început să pască prin mlaştini. După ele s-au mai suit din rîu alte şapte vaci urîte la vedere şi slabe la trup, şi s-au aşezat lângă ele pe marginea râului. Vacile urâte la vedere şi slabe la trup au mîncat pe cele şapte vaci frumoase la vedere şi grase la trup. Şi Faraon s-a trezit. A adormit din nou, şi a visat un al doilea vis. Se făcea că şapte spice de grîu grase şi frumoase au crescut pe acelaş pai. Şi după ele au răsărit alte şapte spice slabe şi arse de vântul de răsărit. Spicele slabe au înghiţit pe cele şapte spice grase şi pline. Şi Faraon s’a trezit. Iată visul. (Geneza 41:1-7)
Paharnicul faraonului i-a spus că doar un om poate să tălmăcească acest vis, Iosif, care era în temnită. El i l-a recomandat pe Iosif deoarece doi ani în urmă Iosif i-a tălmăcit si lui un vis fiind în temnită.

Iată care a fost tălmăcire dată de Iosif a acestui vis:


Iosif a zis lui Faraon: ,,Ce a visat Faraon însemnează un singur lucru: Dumnezeu a arătat mai dinainte lui Faraon ce are să facă. Cele şapte vaci frumoase înseamnă şapte ani; şi cele şapte spice frumoase înseamnă şapte ani: este un singur vis. Cele şapte vaci sfrijite şi urîte, cari se suiau după cele dintîi, înseamnă şapte ani; şi cele şapte spice goale, arse de vîntul de răsărit, vor fi şapte ani de foamete. Astfel, după cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a arătat lui Faraon, ce are să facă. Iată, vor fi şapte ani de mare belşug în toată ţara Egiptului. După ei vor veni şapte ani de foamete, aşa că se va uita tot belşugul acesta în ţara Egiptului, şi foametea va topi ţara. Foametea aceasta care va urma va fi aşa de mare că nu se va mai cunoaşte belşugul în ţară. Cît priveşte faptul că Faraon a visat visul de două ori, înseamnă că lucrul este hotărît din partea lui Dumnezeu, şi că Dumnezeu se va grăbi să -l aducă la îndeplinire. Acum, Faraon să aleagă un om priceput şi înţelept, şi să -l pună în fruntea ţării Egiptului. Faraon să pună prefecţi în ţară, ca să ridice o cincime din roadele Egiptului în timpul celor şapte ani de belşug. Să se strîngă toate bucatele din aceşti ani buni cari au să vină; să se facă, la îndemîna lui Faraon, grămezi de grîu, provizii în cetăţi, şi să le păzească. Bucatele acestea vor fi provizia ţării, pentru cei şapte ani de foamete, cari vor veni în ţara Egiptului, pentruca ţara să nu fie prăpădită de foamete. Cuvintele acestea au plăcut lui Faraon şi tuturor slujitorilor lui. (Geneza 41:25-37)
Dumnezeu i-a trimis faraonului chiar si un copil al lui, care să-i tălmăcească visul. Dar Iosif i-a dat nu numai tălmăcirea si sfaturi în ceea ce ar trebui să facă faraonul. si pentru întelepciunea pe care a văzut-o că i-a dat-o Dumnezeu lui Iosif, faraon l-a pus în functie de dregător.
Şi Faraon a zis slujitorilor săi: ,,Am putea noi oare să găsim un om ca acesta, care să aibă în el Duhul lui Dumnezeu?Şi Faraon a zis lui Iosif: ,,Fiindcă Dumnezeu ţi -a făcut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care să fie atît de priceput şi atît de înţelept ca tine. Te pun mai mare peste casa mea, şi tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie mă va ridica mai pe sus de tine. Faraon a zis lui Iosif: ,,Uite, îţi dau stăpînire peste toată ţara Egiptului. Faraon şi -a scos inelul din deget, şi l -a pus în degetul lui Iosif; l -a îmbrăcat cu haine de in subţire, şi i -a pus un lanţ de aur la gît. L -a suit în carul care venea după al lui, şi strigau înaintea lui: ,,În genunchi! Astfel i -a dat Faraon stăpînire peste toată ţara Egiptului. Şi a mai zis lui Iosif: ,,Eu sînt Faraon! Dar fără tine nimeni nu va ridica mîna nici piciorul în toată ţara Egiptului. Faraon a pus lui Iosif numele: Ţafnat-Paeneah (Descoperitor de taine), şi i -a dat de nevastă pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Şi Iosif a pornit să cerceteze ţara Egiptului. Iosif era în vîrstă de treizeci de ani cînd s-a înfăţişat înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, şi a plecat de la Faraon şi a străbătut toată ţara Egiptului. În timpul celor şapte ani de rod, pămîntul a dat bucate din belşug. (Geneza 41:38-47)



[ 26 comentarii ] ( 98 afişări )   |  legatura permanentă  |  legături similare

---

Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă:Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat! Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii.Trebuie să fie tare bune merele alea, îşi spuse mai-marele cetăţii şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci:Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela.Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse:Uite patru galbeni, du-te şi cumpără mere. Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului:Poftim trei galbeni, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela. Stolnicul îl chemă pe primul străjer îi dădu doi galbeni şi îl trimise în piaţă. Acesta dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela se duse la târgoveţ şi îi luă la rost:Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetăţii, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere.
Zis şi făcut. Întors la şeful său, străjerul se lăudă:Am făcut un târg nemaipomenit. Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a tărgoveţului. Primul străjer merse la stolnic:M-am târguit şi, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!Stolnicul - repede la paharnic:Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere.Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul sfetnic:Iată, cei patru galbeni
mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere. Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpînitorului cetăţii şi glăsui:Măria ta, iată, am îndeplinit porunca. Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere.
Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă: Cinci mere pentru cinci galbeni: scump, foarte scump! Şi, cu toate astea, târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători. Înseamnă că lumea o duce bine, are bani. Ia să măresc eu birurile!

[ 20 comentarii ] ( 54 afişări )   |  legatura permanentă  |  legături similare

---

Înaine

Viorel Arion Blog - Pagină generată în 0.7066 secunde | Total vizualizări: 27185